Stadioanele noastre

(de CRISTI MÎNDRU)

Sunt cei care au un talent nativ si cei care s-au perfectionat la celebra scoala. Exista una in tara care te invata sa poti vorbi mult si sa nu spui nimic. Ascultandu-l pe ministrul Dancu in chestiunea stadionului frumos, recent  terminat si apoi revendicat  si de adevarati si de neadevarati, am realizat ca e o meserie si asta si chiar te poate duce departe. Sa stii sa driblezi cu vorbele mai ceva ca Hagi.

Iar la final sa o scalzi in asa fel incat sa arati ca tu ai vrut dar nu s-a putut sau dupa caz, nu ai vrut desi se putea. In functie de interlocutor.  Adevaratii sau neadevaratii din Ghencea. Cine mai stie. Atitudinea de vataf peste banii tuturor e veche la noi. Construim si folosim putin si doar daca ne place. Avem un stadion, avem doua, avem trei , avem patru stadioane noi. Pana sa le gasim nume legendare poate ar fi bine sa le maritam si sa le oferim nume moderne pe bani care sa acopere cheltuielile cu intretinerea.  Altfel, ne vom trezi peste ani cu niste ruine ca in Cotroceni.  Macar aici sa dam sens cuvantului ,, sustenabil” , atat de iubit la Casa fotbalului. ​