“Micile plăceri ale vieții sunt la îndemâna tuturor“

“Majoritatea zdrobitoare a oamenilor nu au parte de marile recompense – premiul Nobel, premiul Oscar, medalia olimpică de aur și așa mai departe -, dar micile plăceri ale vieții sunt la îndemâna tuturor. O bătaie prietenească pe umăr, un sărut pe obraz, prinderea unui crap de două kilograme, o lună plină, un loc liber ca să-ți parchezi mașina, un foc care arde în vatră, o masă bună, un apus de soare magnific… Nu vă încăpățânați sa cuceriți marile premii. Mulțumiți-vă cu bucuriile mărunte. Ele exista pentru fiecare dintre noi. Din plin.” – una dintre pildele de înțelepciune oferite de maestrul Radu Beligan în volumul “Între acte”

Lucrarea Între acte, publicată la editura All, este o culegere de însemnări, cugetări, rememorari și comemorări care constituie tot atâtea documente ale istoriei și filosofiei teatrului, se precizează pe www.elefant.ro. Cu o carieră de 75 de ani și o notorietate indiscutabilă în lumea teatrală internațională, Radu Beligan poate fi considerat, fără îndoială, un caz unic în istoria teatrului. Însă originalitatea sa nu e dată doar de aceste recorduri, ci mai degrabaă de viziunea pătrunzatoare (care îi permite să emită judecăți esențiale privitoare la fenomenul teatral) și de o calitate care pentru mulți s-ar putea să fie o reală surpriză: aceea de intelectual și om de cultură, capabil să emită un discurs foarte valoros privitor la întregul peisaj cultural european. Fie că istorisește o anecdotă, fie că povestește o întâlnire cu Salvador Dali sau cu Eugen Ionescu, fie ca alcătuiește tablouri succinte și grăitoare ale monștrilor sacri ai scenei românești, fie că face subtile analize conceptuale ale fenomenului teatral, Radu Beligan rămâne inconfundabil. Și poate că nu există o confirmare mai bună a acestui verdict (chiar dacă în acest volum se găsesc astfel de confirmări din partea unor personalități ale culturii universale) decât candida interpelare pe care o dezvăluie autorul: „Un țigănus de vreo zece ani se apropie de mine în târg la Bolintin: «Nu ești dumneata artistul ăla care a jucat în filmele alea?»“