Cercetarea și rezistența la schimbare

Humankinetics, poate cea mai cunoscută editura în lumea sportului, a tipărit până acum nu mai puțin de 112 cărți dedicate psihologiei aplicate în sport. Domeniile care se regăsesc în toate aceste cărți pot fi împărțite în 5 categorii : psihologia antrenării, psihologia exercițiului fizic, antrenamentul mental, motivația și psihologia sportivă (ce vizează mai mult  sportul de performanță).

Una dintre aceste cărți  este și ‘’Advences In Sport Psychology’’, în care  am căutat să văd  câte cărți și articole sunt citate la bibliografie, asta pentru a avea o imagine completă a fenomenului. Fiecare capitol major are un autor specializat în tema respectivă  și  o bibliografie corespunzătoare.  În medie, bibliografia are 5-6 pagini, a câte 30 de cărți sau articole pe pagină. În total, între 150 și 200 de lucrări. La fiecare capitol. Cărțile și articolele menționate sunt majoritatea în limba engleză. Nu are rost să facem un calcul total al cercetărilor în domeniul psihologiei și al psihologiei aplicate în sport, dar putem face o comparație. În România, nu cred că avem mai mult de 20 de titluri de publicații (cărți, articole, broșuri) cu teme din psihologia  aplicată în sport (excusiv traduceri).

Acesta este nivelul cercetărilor în afara țării în domeniul psihologiei aplicate în sport. Este interesant de ce în România noi nu am urmat această tendință? Am reușit să ținem pasul cu vestul în privința numărului de mașini de lux (ca sa fiu cinstit, cred că le dăm clasă pe alocuri 🙂 și in privința comportamentului consumerist, dar în zone precum dezvoltarea personală, coachingul și psihologia sportivă (le–am introdus forțat în aceeași oală) am cam bătut pasul pe loc ani buni. Probabil, arbitrul (de data asta, liberul arbitru) nu a ținut cu noi în ultima decadă. În ultimele două.

Dar, la fel de posibil este ăi că: ’’băieții să nu-și fi dorit suficient victoria‘’. Spun asta prin prisma a doua elemente: primul este legat chiar de băieți (bărbați). Prezența noastră la cursuri de dezvoltare personală, coaching, perfecționare, etc. este zdrobită de cea a femeilor (fetelor). O aproximare ochiometrică ar fi undeva între 2-3 bărbați la 10 femei. Am fost generos, credeți-mă! Al doilea lucru se referă la importanța pe care o acordăm noi aspectelor mentale din viață. În general.

În particular, când mă refer la sport, simt nevoia să îmi exprim o perpetuă nelămurire: cum se face că niște oameni atât de deștepți (antrenorii) pot fi atât de inconsecvenți chiar cu convingerile lor ? Dialogul cu antrenorii (au fost zeci de situații) decurge astfel: ‘’….aaa, partea mentală e absolut vitală în sport, dacă nu te ține capul degeaba ai tu și forță și viteză!… ‘’ moment în care eu lansez torpila: ‘’..dumneavoastră în ce fel rezolvați treaba asta? …cum lucrați la ea ?…cât timp este alocat săptămânal pregătirii mentale?’’ răspunsul e invariabil: ‘’…la noi e altfel…’’ și urmează o serie de justificări. Vestea, și bună și rea, este că, la noi  (la români) nu e altfel, o colegă îmi povestea de aceleași rezistențe întâlnite la antrenorii din Marea Britanie vis-à-vis de psiholog și de serviciile oferita de acesta. Diferența este că la ei rezistența la psiholog, la schimbare, la intervenție exterioară, scade odata cu creșterea nivelului de performantă. La noi, nu prea. E constantă!

Editorialistul Nicolae (Nick) Angelescu (39 de ani) este trainer (formator), consultant în performanța sportivă și coaching pentru sporturi de echipă (fotbal, baschet,etc) şi sporturi individuale (tenis, judo, BJJ, tenis de masă, etc). A mai activat ca profesor la catedra de baschet și ca profesor colaborator la UNEFS. De asemenea, a fost trainer activități outdoor, cercetător științific la Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport în cadrul departamentului de Metodologia Sportului de Performanţă, manager de bază sportivă sau intructor sportiv (Summer camp) la Elks Camp Barrett, în Annapolis, MD – SUA. A obținut titlul de Doctor în cadrul Facultății de Educație Fizică și Sport, are Masterat Sport, Turism și Loisir (în cadrul Facultății de Educație Fizică și Sport din Pitești în colaborare cu Universitatea Sofia Antipolis din Nice – Franța) și este licențiat al Academiei Naționale de Educație Fizică și Sport  din Bucuresti.