Beneficiile sportului pentru memorie 

Studii recente au demonstrat faptul că care exerciţiile fizice sunt bune ajutoare ale memoriei. Plimbările pe o distanţă de cel puţin 10 kilometri pe săptămână ajută oamenii să prevină micşorarea creierului şi apariţia demenţei, potrivit unui studiu american.

Medicii fac studii intense pe consumatori înrăiţi de marijuana ca să înţeleagă posibilul ajutor pe care îl poate da sportul în cazul acestor dependenţi. Se presupune că mişcarea fizică şi schimbările pe care le produce la nivelul creierului pot determina folosirea exerciţiilor ca o modalitate de prevenire şi tratament.

Participanţii au spus deja că au sesizat o scădere a “poftei” şi a consumului zilnic după câteva ture pe bandă. Pe de altă parte, cercetătorii de la Harvard ne anunţă că exerciţiile fizice făcute cu regularitate, dar şi o anumită restricţie calorică întârzie îmbătrânirea în cazul şoarecilor de laborator. Mai precis, “reîntineresc” conexiunile dintre nervi şi muşchi.

“Această cercetare ne dă un indiciu despre cât de puternică este influenţa stilului de viaţă asupra declinului sinapselor noastre”, sunt de părere medicii. Aşa că săriţi în adidaşi de dragul unui creier sănătos şi tânăr.

Medicii americani le recomandă tuturor celor care suferă de artrită să facă exerciţii fizice regulate. Cercetarea arată că persoanele care suferă de artrită şi fac mişcare scapă de durere şi de oboseală, îşi îmbunătăţesc funcţiile extremităţilor.

Chiar şi o schimbare cât de mică în stilul de viaţă – cum ar fi o plimbare de 10 minute de 3 ori pe zi – poate reduce impactul artritei asupra activităţilor zilnice şi poate scădea dependenţa de medicamente. La fel de important mi se pare şi faptul că un studiu realizat pe baza a 20 de cercetări anterioare şi publicat în British Journal of Cancer a evidenţiat faptul că persoanele foarte active din punct de vedere fizic se confruntă cu un risc de 3 ori mai mic de a face polipi intestinali, formaţiuni considerate precursoare ale cancerului.

“Exerciţiile fizice au numeroase beneficii: stimulează sistemul imunitar, reduc inflamaţiile intestinale şi contribuie la reducerea nivelului de insulină”, spune principala autoare. Pentru că am auzit de cazuri tot mai dese, vă spun şi că femeile sedentare prezintă un risc de peste două ori mai mare de a suferi de embolie pulmonară – o afecţiune ce constă în formarea de cheaguri sangvine în plămâni, potrivit unui studiu publicat în British Medical Journal.

Sedentarismul este de mult timp asociat cu apariţia unor boli grave – diabet, tulburări cardiace, colesterol ridicat, însă acesta este primul studiu care indică o creştere considerabilă a riscului de apariţie a emboliei pulmonare, aflată adeseori la originea atacurilor de cord. Şi apropo de cord, mai are rost să vă spun cât de grozavă e mişcarea pentru inimă?

Cercetătorii din Maryland şi Baltimore au descoperit şi ei că bolnavii de Parkinson care au mers pe banda de alergare la o viteză confortabilă, pentru o perioadă măricică (exerciţiu de intensitate mică) şi-au îmbunătăţit capacitatea de a merge. Suedezii aduc şi ei dovada ştiinţifică potrivit căreia mişcarea este la fel de bună ca pilulele prescrise în caz de migrenă.

Studiul axat pe 91 de pacienţi migrenaţi a arătat că 40 de minute de exerciţii de 3 ori pe săptămână fac miracole. Iar oftalmologii ne-ar putea prescrie liniştiţi abonamente la sală ca să nu facem vreodată glaucom. Potrivit unui studiu, mişcarea fizică ţine sub control inclusiv presiunea oculară, care, dată peste cap, poate cauza maladii din cele mai grave. Trebuie însă să ne ţinem de antrenament, nu glumă: cifrele studiului arată că sportul practicat regulat aproximativ 15 ani scade riscul cu 25%.